joi, 7 august 2014

Ma pierd printre vise
calimari cu culori rasturnate

si picura bradul  inspiratii
si gadila pamantul talpi moi

si cerul viseaza la razboi din noi transformat in pace
carari batatorite cu spice si ace
sa duca la roade si paine ce se coace

sa sature inimi flamande

miercuri, 6 august 2014

lumină din lumină se face viaţă
păcătuiesc din nou şi din cer cad pe pământ, în ceaţă

câte ancore trebuie oare ca să arunci în cer, ca să ajungi să ancorezi barca sufletului tău aproape de Dumnezeu?

Fiecare faptă bună - un fir de aţă care leagă cerul şi pământul.
Fiecare faptă bună în plus - o aţă care se împleteşte cu alta şi aşa până se face o funie trainică, dar fiecare neghiobie făcută taie această funie cât ai clipi din ochi.

 Şi o vreme barca sufletului meu pluteşte în ceaţă,  fără  a şti unde e Dumnezeu. E frică., e haos, e văpaie în suflet când pierd legătura cu călăuzitorul meu. E strigăt de durere, pumni strânşi de regret, care până la urmă se împreunează în palme ca o săgeată spre cer , pentru rugăciune. E strigăt de durere şi  învăţământ de iubire de viaţă. E strigăt de ajutor, atât de puternic, încît numai Dumnezeu  îl poate auzi şi desluşi cu adevărat.

 Şi atunci el trimite îngeri ca să destrame ceaţa prin raze de soare. Se face lumină. E din nou viaţă. Mă văd în rătăcirea mea şi  găsesc  drumul pe care să merg mai departe. E lumină, e fericire, e viaţă. E inspiraţie de fapte bune şi împletire de aţe ce unesc cerul cu pământul. Şi fiecare faptă bună  duce barca sufletului meu mai aproape, mai aproape de Dumnezeu.

 Data viitoare când mă voi rătăci, sper că nu mă voi rătăci departe şi voi găsi  uşor drumul, drumul spre PACE.

luni, 9 septembrie 2013

Cândva eram un copil al lui Dumnezeu. Săream de pe o stea pe alta, într-un joc copilăresc. Adunam raze de soare în braţe, apoi le împrăştiam în univers.

joi, 23 mai 2013

Mi-i frig. Mii de culori şterse. Mii de gânduri.
Mi-i frică. Mii de imagini ireale. Mii de lacrimi, care nu vor curge niciodată.
Mi-i greu. Mii de senzaţii de durere în tot corpul. Mii de suspine.

vineri, 5 aprilie 2013

Împăcare

O ploaie cu stropi coloraţi,
O ploaie cu stropi reci şi totuşi calzi.
Asta e o ceartă şi o împăcare.
Norii pleacă şi curcubeul apare.
E minunant când există o împăcare.
Fericire, iubire, culoare.

luni, 4 martie 2013

chec alb, foarte simplu ,  cu unt, oua, lapte,          http://allrecipes.com/video/676/simple-white-cake/detail.aspx?prop24=RD_VideoTipsTricks

yellow cake -  http://allrecipes.com/video/2859/davids-yellow-cake/detail.aspx?prop24=VD_RelatedVideo

luni, 21 ianuarie 2013

adorm ca un fulg cu suflet cald.

Adorm pe o frunză dintr-o căpăţână de varză. Sunt atât de uşoară că greutatea mea nu se simte -  fulg cu suflet cald.

joi, 3 ianuarie 2013

vineri, 21 decembrie 2012

Caut iubirea în inimile oamenilor, dar în ele nu este numai dragoste.
Uneori găsești și sentimente care produc durere.
Ei suferă  și alții  fac să sufere.
Uneori o fac inconștient, fără să știe ce-i doare măcar, dar suferă și dau vina pe alții.
Iar acei alții la rândul lor au  răni ascunse în inimile lor, nevindecate și poate demult dorit uitate.
Dar nu, ele  vor striga printr-o voce neauzită până vor fi găsite și vindecate...
Și  eu probabil fac același lucru. Plâng în interiorul meu și  la primul ciob de sticlă aruncat în mine, răbufnesc în plânsete și învinuiri, uneori vinovatul sunt eu, alteori e lumea întreagă. Dar nu e o vină.

marți, 16 octombrie 2012

? cum e iubirea

Uneori iubirea noastra pare o piatra rezistenta, care  va mai fi  inca mult, mult timp.
Alteori  o simt ca pe o bucata de unt intr-o tigaie fierbinte, nici nu observi cand se topeste.

Totul depinde de ce facem noi doi sau doar eu, sau doar tu.  Cand facem lucruri frumoase totul creste. Si eu cresc si tu cresti, si iubirea noastra creste.   Iar cand apare neincrederea, dezamagirea ...  apare si teama  ca piatra ceea rezistenta se va preface intr-o bucatica  de unt, pe care nici nu observi cum se topeste.

joi, 11 octombrie 2012

Sărut după sărut,  frământăm  aluatul iubirii noastre.
Cuvânt  cu cuvânt  decorăm lumea emoțiilor noastre.
E dulce, e frumos să fiu în brațele tale, iubite.

sâmbătă, 6 octombrie 2012

Uneori ne rătăcim.
Cândva drumul din fața noastră era clar.
Am făcut  probabil un popas prea mare, odihnindu-mă.
Drumul nu mai e clar. S-a transformat  în pădure cu copaci și buruieni...
M-am rătăcit.

joi, 6 septembrie 2012

clipe fericite

- ce sentinente ai in inima ta?
- caldura si siguranta.  dar tu?
-  sunt multe. sunt ca culorile de pe sevaletul unui pictor, care se leaga pentru a  forma  culoarea potrivita...
- :*   noapte buna,  pictorita mea

sâmbătă, 11 august 2012

Visătoare

Zâmbesc stelelor.
Cu capul sus privirea-mi mângâie norii.
Gândul meu zboară și se așterne pe cărări nestrăbătute încă.

În fiecare zi  împletesc vise într-o pânză.
Îi dau culoare fiecărui vis, de parcă ar fi o floare.
Eh!  Câte flori am eu!

Picioarele mele ating pământul.
Îi simt puterea și energia.
Sunt puterea și energia care vor crește și florile mele.

joi, 9 august 2012

Din fulgi de vise, din  inaltimi de nori, rasare gindul meu la tine.
Te privesc ca pe un soare si vreau sa fii soarele meu.
Dar tu rasai ca orice floare.
Imi dai fiori si emotii trecatoare, cu culori si joc de viata,
dar te ofilesti si mori.

Ramin aceeasi singuratica, cu vis de fulgi in nori.

Ploaie

Sunet de ploaie.
Cad picături mii
sau milioane.
De cât de mult am vrut să ploaie.
E sunet lin și cald.
E alinare.

Ninge cu rouă.

Atingere fină a fiecărei picături - 
mângâiere și alinare
pentru fiecare floare,
 căci visul ei a fost să cadă ploaie, 
s-aducă   răcoare.


Ploaie, 
Speranță,
Trezire la viață.

vineri, 3 august 2012

picături   de  stele,   fărîmituri de  cer

Iubire

Clinchet de sunet drag - fericire!
Zâmbet pe buze inșirat - împlinire!
Lucru neverosimil, devenit posibil - visare!
Inversare a forței gravitaționale.
Pentru și din iubire
Fericire, împlinire, visare...

Ador să simt iubirea din mine

miercuri, 30 mai 2012

Alerg pe cărări de gânduri. De o parte și de alta gânduri care mă chinuie, gânduri - ramuri cu spini ascuțiți  care-n graba mea de a junge la capătul drumului mă zgârâie. Se anină de hainele mele, de pielea mea și mă țin pe loc până scap de ele, dar totuși rămân urme. Rămân  hainele mele - zdrențe   și   corpul  poartă cicatrici. Unele se vindecă imediat, de parcă nici nu ar fi fost,  iar altele vor durea mereu probabil.
 Capătul e undeva într-un luminiș. Nu mai e  mult până ajung la el. Îl simt aproape.  Acolo voi scăpa de orice gând care mă chinuie. Acolo voi fi și eu lumină.  O rază de soare. Un gând cald.   Un gând frumos.  :)