valuri

Alearga mii de valuri in mintea mea si se ciocnesc de tarmul, numit realitate.  Fiecare val  il  roade, il deformeaza, il  destructureaza.
Ma  simt straina la mine acasa. De vina mi-e gindul anxios.
De  unde atitea  vise  in trecut,  incit nu pot sa accept  prezentul?
De unde atita nevoie de vise in viitor, incit imi pling de mila ca nu mi-am ales calea in viata, inca.
Da. Eu nu stiu ce voi  face peste un an, doi, trei, cinci.  si?
Ma las purtata  de valul sortii.  Exista totusi, cineva care-l conduce si pe el.  Am incredere in EL.
Am incredere in mine.